Călătoria în timp şi „Paradoxul bunicului”
DNTZ Motto: Nu este puţin timpul pe care-l avem, ci mult timpul pe care l-am pierdut (Seneca)
După cum promiteam în acest articol, iată că revin asupra unui subiect fascinant, din punctul meu de vedere: călătoria în timp.
De data aceasta, voi aprofunda discuţia despre „paradoxul bunicului”. Şi reiau. Dacă eu mă întorc în timp şi îmi împuşc bunicul înainte de a-l concepe pe tata, cine a apăsat pe trăgaci? Teoria a fost lansată de Kurt Godel şi i-a făcut pe unii să afirme că, iată, călătoria în timp este absurdă fiindcă ar încălca legile fizicii.
E clar că orice întoarcere în timp, indiferent dacă îţi împuşti sau nu bunicul, alterează cursul timpului. Dar ce cred eu este că dreptate au şi unii şi alţii. Cum vine asta? Ei bine, da, nu poţi să îţi anulezi naşterea, dar o poţi face într-un univers paralel. Consider că atunci cînd ne întoarcem în timp, se crează o linie paralelă a timpului. Mai precis. Eu îmi împuşc bunicul şi asta face ca eu să nu mă mai nasc în ACEASTĂ REALITATE. Totodată, nu mai am cum să revin la universul din care am plecat. Dacă mă întorc în viitor, va fi acel viitor în care bunicul meu a fost executat de mine iar eu nu m-am născut.
Voi ce aţi face, dacă aţi putea călători în timp? Uite, că tot e Ziua Îndrăgostiţilor, vă mărturisesc că eu aş încerca să o cuceresc pe iubita mea Cristina Bob, pe vremea cînd încă era virgină. În această realitate, ea va fi în continuare a altora în timp ce eu voi fi missing in action. Dar într-un alt timeline, eu voi fi cu ea. 🙂
Călătoria în timp este chiar foarte posibilă. Şi voi mai reveni asupra subiectului. S-au făcut experimente cu fotoni, care au demonstrat asta. Ţineţi aproape!