octombrie 2007

Yahoo Messenger 9

A apărut versiunea 9 (deocamdată BETA) a celebrului program Yahoo Messenger. Celebru în România, că în SUA pe primul loc e AOL, iar în lume, Windows LIVE Messenger (fostul MSN). Oricum, e în creştere şi Y!M.

Dincolo de schimbările mărunte, remarcate doar de fani, ies în evidenţă noile zîmbete:
Sunt şi versiuni în miniatură ale celor mai utilizate zîmbete special pentru status:
Partea negativă e că avatarele apar în dreapta.

Poate cea mai mare lovitură dată de noul Y!M este integrarea obiectelor flash tip YouTube şi a pozelor. Astfel, atunci cînd este inserat link-ul unui flash ori al unei poze, acestea vor apărea direct în fereastră, fără a mai fi necesară deschiderea browserului. Ceva fff util, după părerea mea.

Una peste alta, noul Y!M arată bine, e un pas înainte şi chiar dacă vor fi şi voci critice (ca de obicei), pînă la urmă cam toţi vor trece la noua versiune, pentru că nimeni nu se poate opune evoluţiei. Fiind o versiune BETA, e de aşteptat să se mai producă ceva modificări pînă la lansarea versiunii finale.

Era bine dacă se făcea ceva în privinţa arhivei. Să se poată căuta după cuvinte cheie, ca într-un document, sau cum se întîmplă cu programul Gaim.

Nu găsesc Games. Oare nu se mai pot juca jocuri în Y!M? Sper că nu. Poate trebuie să aibă ambii jucători ultima versiune, sau ceva de genu’.

Yahoo Messenger 9.0.0.797 BETA DOWNLOAD

Animale sau oameni?

De multe ori aud fraza Suntem animale, nu oameni! Ca şi cum ar fi vreo laudă.
Pînă la urmă ce ne diferenţiază de animale? Cu ce suntem mai presus? Cică prin raţiune, dom’le. Ne dă raţiunea p’afară.

Omul se consideră stăpînul absolut al Planetei Albastre. Ce mai contează că n-a fost primul aici. Dacă vrea, poate să ude şi canapeaua.
E adevărat că n-am văzut prea multe animale pictînd sau scriind poezii, dar nici schingiuind sau ucigînd din plăcere.

Am văzut pe la ştiri copii „inteligenţi” care chinuiau pisici. Ce naiba să ai cu un animăluţ atît de inofensiv? Bestii ordinare. Erau şi două fete retardate care au forţat o pisicuţă să sară de la balcon, apoi amuzîndu-se copios că şi-a rupt o lăbuţă. Aş fi curios cum ar fi să forţeze două lupoaice un om să se arunce de la înălţime, iar apoi să rîdă de el că a rămas şchiop. Cîtă cruzime. Animalele atacă atunci cînd sunt atacate sau eventual cînd sunt flămînde. Dar o fac pentru supravieţuire, nicidecum de plăcere.

Planeta noastră scumpă are de suferit enorm din cauza oamenilor. Şi nu m-ar mira să ajungem să ne auto-distrugem.
Oamenii sunt invidioşi, ofticoşi, răutăcioşi, egoişti. Este în genele lor. Nu există om care să nu aibă şi ceva rău în el! Dacă sunt oameni care poate nu au făcut niciun rău în viaţa lor este pentru că au avut o voinţă incredibilă de a-şi reprima pornirile umane.

Cine a făcut mai multe rele?
El: sau El: ?

Cine e mai crud?
El: sau El: ?

Cine e mai periculos?
El: sau El: ?

Cine sunt mai răi?
Animalele
Sau oamenii ?

10 Reguli pentru Yahoo Messenger

1.Nu da mass! Niciodată! Dacă dai mass, eşti retardat.
2.Nu da buzz! Dacă dai buzz, eşti distrus de-a binelea.
3.Nu trece peste busy! „” nu e pus degeaba. Eşti nesimţit dacă nu îl respecţi.
4.Nu folosi „„. Înseamnă că ai făcut pe prostul şi ai rămas aşa.
5.Nu folosi „„. Înseamnă că eşti redus psihic. Nu ştii nici cum te cheamă. Dai în gropi, ce mai.
6.Nu utiliza limbajul de mIRC. Lumea s-ar putea să se prindă că eşti oligofren.
7.Nu pune la status nu am chef de vorbă. Dacă n-ai chef, închizi mess-ul. Nimic mai simplu.
8.Nu pune poze cu părţi ale corpului tău la avatar! Ne vom prinde că eşti ieftin/-ă.
9.Nu spune că te plictiseşti. Joacă un şah, dame, ceva pe Yahoo Games. Ascultă muzică, vezi un film, navighează pe site-uri la nimereală. Joacă-te cu nişte poze, programe, ceva. Imposibil să te plictiseşti cînd netul oferă atîtea posibilităţi.
10.Nu îţi numi prietenii cunoscuţi pe net virtuali. Vei lua ignore repede pentru că nu îi meriţi şi eşti ignorant.

Garsoniera lui Mărmăruţă: Ce a fost şi ce a ajuns

Începuturi
Cîte amintiri îmi trezeşte forumul ăsta. Unele plăcute, altele mai puţin… Dar am ajuns la concluzia că din lucrurile rele care ţi se întîmplă, înveţi mai mult decît din cele bune.

8 august 2005 e data la care m-am înscris. Cît de străină îmi era acea lume… Nu ştiam atunci că voi staţiona. Dacă nu era Ady să mă provoace, acea primă zi, avea şanse mari să fie şi ultima. Mi-a plăcut tocmai asta, modul liber în care se purtau discuţiile.

Ce a fost Garso’?
A fost un loc în care am întîlnit nişte oameni extraordinari. Asta în primul rînd. Apoi un loc de relaxare, distracţie, interacţiune. Un loc în care am rîs, un loc în care am plîns. M-am certat, m-am împăcat. Am simţit şi am trăit. Un loc pe care obişnuiam să îl numesc casă. Un loc unde mă simţeam protejat şi care îmi dădea încredere.

Ce a ajuns Garso’?
UN LOC AL NIMĂNUI. N-am văzut mai mult de 2-3 utilizatori autentificaţi. Am intrat sîmbătă pe la 2-3, şi era pustiu. Cînd sîmbăta şi duminica se scria în prostie… L-au distrus.
Skinu’ ăsta portocaliu e o glumă proastă, zîmbetele de pe mess se potrivesc pe el, ca toporul în mîna unui sculptor. Pagina de start a forumului e ireal de lungă. Obosesc la atît schroll. De ce? Pentru că a vrut Mărmăruţă să fie vizibile unele subiecte de pe prima pagină, iar Vic nu doar că nu ştie să instaleze subForums, dar nici nu a auzit de mocks. Ce penibil… Moderatorii, în mod inexplicabil, sunt aceiaşi. Erau 250 de mii de mesaje în decembrie 2006, iar acum, după 9 luni, sunt sub 200 de mii. Deci am mers pe minus. Dar cine să-nţeleagă? N-are cine…

Cine e de vină?
Moderatorii şi adminii, că doar nu Papa de la Roma.
Cînd le-am zis să schimbe moderatorii, alţii mi-au sărit în cap. Şi acum, rezultatele se văd.
Nu pot crede că un om cu mintea întreagă ar putea şterge zeci de mii de mesaje în mod intenţionat. Ci numai un dezechilibrat psihic. Ce naiba respect pentru utilizatori o fi ăsta, nu ştiu. Păi înseamnă că noi suntem complet retardaţi după mintea lor, dacă scriem mii de mesaje imbecile. Nesimţiţii.
De fapt mi-au şi zis unii utilizatori că din vina moderatorilor nu mai scriu. Şi mi se pare logic. Ce rost are să scrii, dacă tot se şterge? E mai uşor să distrugi decît să creezi. Doar dai pe un X şi dispar în neant nişte mesaje cărora unii le-au dedicat zeci de ore din viaţa lor. Păcat că nu prea ştiu hacking, că le dădeam ce merită. Deşi sînt sigur că cel puţin Soso şi Alina nu au şters. Însă pasivitatea îi face complici.
RUŞINE!

Am învăţat…

Am învaţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă ! Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi. Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese. Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi. Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă CI PE CINE AI. Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fi bine să ştii ceva.
Am învăţat că nu trebuie să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce poţi să faci tu. Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ce pot să fac eu pentru a rezolva.

Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.
Am învăţat că trebuie să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.

Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.
Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe.
Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.
Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău.
Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată. Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul. Am învăţat că indiferent cât de bun iţi este un prieten oricum te va răni din când în când, iar tu trebiue să-l ierţi pentru asta.
Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi. Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.

Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii. Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc. Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.

Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit.
Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung departe în viaţă.

Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta.
Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.

Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…

Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.

Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit.

(Octavian Paler)

Atacul shawormei!


Asist cu scîrbă la avansarea fast-food-urilor, care devin o afacere tot mai profitabilă pentru cei care speculează tendinţa omului de a fi porc.
O să ajungem şi noi ca americanii, nişte graşi infecţi.
Vai, ce oameni importanţi suntem de-o dată, nu mai avem timp nici să mîncăm p’acasă.

Am fost, în urmă cu cîţiva ani, martorul unei scene desprinse parcă din filmele horror. Una a fugit cu şuberecu’n mînă să prindă tramvaiul şi a lovit-o o maşină. Femeie inconştientă. Păi nu putea aştepta următoru’ tramvai, mama lui. Una m-a picat o dată cu gem pe blugi. Tot aşa, în tramvai. Păi mă pocitanie nehalită, mănîncă naibii lîngă magazinul de unde ai achiziţionat porcăria. Sau eşti aşteptat la vreo întîlnire de afaceri?

Shaworma e reprezentantul cel mai de seamă al junk-food-urilor. Nişte cartofi prăjiţi cu nişte bucăţele de carne prăjită, salată şi mult ketch-up într-o clătită. Cît de porc să fii pentru a mînca aşa ceva? Şi cît de porc să fii să-ţi mai şi placă? E scîrbos de-a dreptu’! Zici că sunt lături pentru porci.

Este foarte „drăguţ” cînd mai zăreşti cîte-o „domnişoară” delicată şi preţioasă cu o… shaworma-n poală. Inevitabil, cad bucăţele în toate direcţiile, te faci ca naiba…
Pot înţelege de ce un om ar mînca o plăcintă cu brînză, un corn cu ciocolată, ori chiar un şuberec. Deşi astea nu trebuie să înlocuiască mîncarea gătită! Dar să ajungi să mănînci amestecături greţoase tip Shaworma, Kebab ş.a.m.d. mi se pare sub orice critică.

Stomacul mai are nevoie de o fiertură. O ciorbă, supă, tocăniţă. Nu lături pentru porci.