Călătoria în timp este posibilă!
DNTZ Motto: Ştiinţa este o putere cel mai frecvent construită pe temelia ignoranţei (Valeriu Butulescu)
Cu această ocazie, pornesc o nouă arie a blogului meu care este dedicată ştiinţei. Va fi a 13-a categorie, sper să nu fie cu ghinion!
Mărturisesc că sînt pasionat încă din copilărie de călătoria în timp. „Back To The Future” era unu’ dintre filmele mele preferate. De-a lungu’ timpului am urmărit mai multe filme şi documentare pe această temă.
Călătoria în timp se pare că este posibilă, cel puţin dacă ne referim la viitor. Dacă am merge cu o viteză foarte mare, cît mai apropiată de viteza luminii, timpul ar încetini. Iar noi am călători în viitor. Poate şi cu cîteva mii de ani.
Timpu’ este afectat de gravitaţie. S-a constatat că pe lîngă marile piramide, timpu’ se dilată. De asemenea. S-a observat că timpu’ trece mai încet pe Pămînt decît în spaţiu’ cosmic. Fapt dovedit prin compararea ceasurilor sateliţilor artificiali cu cel de pe Terra. Asta spune teoria relativiţii a lui Einstein.
Dar dacă ar fi posibil să mergem în viitor, de ce nu şi în trecut? Ei bine, din cel puţin 2 motive foarte clare:
1.Nu vedem călători din viitor care să vină în timpu’ nostru.
2.Paradoxul bunicului – Dacă eu mă întorc în trecut şi îmi împuşc bunicu’ înainte de a-l concepe pe tata, cum am putut eu să apăs pe trăgaci in the first place?
Eu am o altă teorie. Cred că atunci cînd ne întoarcem în timp, trecem într-un univers paralel. Iar teoria multiversului este tot mai puternic îmbrăţişată de oamenii de ştiinţă.
Întrebare pentru cititori: V-ar conveni să călătoriţi în viitor dacă nu ar fi posibil să reveniţi la prezent? Eu da, pentru că iubesc tehnologia şi mi-ar plăcea să văd pînă unde poate ajunge ştiinţa. Curentu’ electric, televizoru’, telefonu’ sau internetu’ sunt lucruri care ar fi părut imposibile strămoşilor noştri. Şi să ne gîndim doar la reticenţa cu care a fost primită ideea construirii unui aparat de zbor mai greu ca aeru’. Cam ceea ce ne putem imagina este şi realizabil. E doar o chestiune de timp.
Ca să fac şi o glumă, cine vrea să călătorească în trecut să vină în România – suntem cu 50 de ani în urmă!
Dacă ar fi să merg în trecut, aş încerca să o cuceresc pe Cris. Sau măcar să repar prostia pe care am făcut-o cînd Ea a vrut să ne vedem iar eu am refuzat… BOU!
O să mai revin la subiectu’ ăsta. 🙂
