Motto: Prietenia este orhideea sufletului (Valeria Mahok)
Forumul Friends Forever revine cu o nouă faţă în data de 9 septembrie, ora 19:00. Am ales această dată pentru că e ziua mea şi vreau să vă fac un cadou.
Friends Forever înseamnă:
6 ani şi 4 luni de existenţă
aproape 200.000 de mesaje
peste 50.000 de membri înregistraţi
Şi iată cum va arăta noul forum:
Vă aşteptăm cu drag.
Motto: Dacă vreţi să învăţaţi cu adevărat ceva despre viaţă, luaţi-vă o pisică (James Cromwell)
În urmă cu 9 zile, mi-a căzut motanu’ de la balcon. 🙁 După ce în prima zi l-am dus la un alt medic, începînd cu ziua a doua l-am dus la cei de la Univet. Am zis că ei au aparatură, pe asta m-am bazat.
Ieri mi-a murit motanu’ ca urmare a unei hemoragii interne. Deşi i-au făcut şi ecografie, Univet-ul mă-sii n-au văzut asta. Mi-l au pe conştiinţă! Să nu aveţi încredere în ei.
2.JPG)
Cînd ai un animal de 15 ani, e deja un membru al familiei. Casa e mai pustie fără el.
Motto: Şi totuşi se-nvîrte (mingea de fotbal) (Galileo Galilei)
Ca de obicei, înaintea unor evenimente fotbalistice importante, îmi dau cu părerea. Nu pariez, da’ îmi spun pronosticu’ pe forumu’ Friends Forever. De data aceasta, am reuşit să ghicesc toate semifinalistele de la Euro.
Prevăd o finală Spania – Germania (ca cea de acum 4 ani), deşi mi-ar fi plăcut una Italia – Germania. Oricum, Germania pare cea mai în formă echipă.
Îmi pare rău de Olanda, care s-a făcut de rîs. Grupa B, nu degeaba, a fost numită „grupa morţii”.
Mă-ntreb dacă peste 4 ani vom fi şi noi acolo, avînd în vedere că va creşte nr. echipelor calificate de la 16 la 24. S-ar putea nici măcar aşa să nu fie de ajuns pentru rataţii noştri.
Motto: Omul care nu are haine, nu are frică de hoţi (proverb indian)
De curînd m-am trezit cu vreo 50-60 de licitaţii şterse de pe saitul OKazii.ro, motivul fiind o presupusă încălcare a drepturilor de autor. Mi-au cerut să le trimit prin e-mail dovada că sînt distribuitor autorizat. Dar de cînd învinuitul trebuie să facă proba nevinovăţiei sale? Ba e exact pe dos. Sînt presupus nevinovat pînă la proba contrarie. Iar probele se produc în faţa unei instanţe de judecată nu se arată oricăror rahaţi în ploaie.
Mă întreb dacă celor care vînd chiloţi, treninguri, adidaşi le cer dovada că sunt distribuitori autorizaţi. Ori poate sunt evazionişti. Li s-ar putea cere dovada că au declarat veniturile la stat. Sunt jalnici!
Aveam o mică afacere pe care nenorociţii ăştia mi-au stricat-o. Vindeam filme şi seriale şi cîştigam suficient pentru a avea bani de buzunar. Nu comentez dacă acestea erau originale sau piratate pentru că nu face obiectul unei discuţii pe principii.
Să nu uităm că saitul cu pricina percepe un comision pentru fiecare licitaţie. Astfel, le-am băgat în buzunare 1 milion de lei vechi reprezentînd două alimentări prin cartelă electronică. Au muşcat mîna care i-a hrănit! Ce e culmea e că nemernicii ăştia percep comision şi pe bază de listare, indiferent dacă vinzi ori ba.
Din fericire, am descoperit un sait care se anunţă a fi un concurent serios pentru OKazii şi anume Mercador.ro. La ei totu’ este gratuit, nu percep niciun comision. Încă nu are atîţia vizitatori ca OKazii, dar e în creştere. Şi chiar sugerez cititorilor mei să apeleze cu încredere cînd vor să cumpere sau să vîndă ceva. Eu m-am mutat deja, cu căţel şi purcel, şi constat că de aici nu mă mai şterge nimeni. Vedeţi aici toate produsele mele.
Motto: Libertatea este o datorie, nu un drept (Benito Mussolini)
Dacă am ajuns să citez din Mussolini cînd vorbesc de libertate, e grav. Situaţiile grave necesită soluţii grave.
Mii de ani oamenii şi-au dat viaţa pentru un singur cuvînt: „libertate”. Nu e un cuvînt, ci o idee. Un sentiment, o trăire. E aerul fără de care nu putem trăi.
Zilele acestea internetul vuieşte vrute şi nevrute despre A.C.T.A., Tratatul Comercial Anti-Contrafacere. Legi pentru protejarea drepturilor de autor existau deja, dar se pare că nu au fost de ajuns pentru marile corporaţii care doresc să controleze tot ce mişcă. Iar politicienii sunt nişte jalnice marionete în mîinile lor murdare.
Urmăriţi un filmuleţ realizat de băieţii de la „Creative Monkeyz” pentru a înţelege mai multe despre A.C.T.A.:
Ample proteste s-au desfăşurate în Europa, inclusiv România. Totul s-a făcut în umbră, fără a se aduce la cunoştinţa publică ce se urmăreşte. Deşi ţări precum Germania, Olanda, Cipru, Slovacia sau Estonia au refuzat să semneze, România a fost din nou slugă şi a semnat.
E ruşinos faţă de memoria celor care au murit la revoluţia din ’89. Cenzura nu va fi niciodată o soluţie. Să rişti închisoarea pentru o melodie descărcată de pe internet nu e doar penibil ci chiar criminal.
30 de mii de oameni au semnat pînă acum pentiţia de pe saitul Realităţii. Puteţi semna aici.
Tratatul va intra în vigoare după ratificarea în Parlamentul European.
Eu susţin cu tărie pirateria şi am o părere foarte proastă despre cei care sunt de partea legilor copyright. Cel mai tare mă distrează fraierii care-şi trec pe blog că e ilegal să copiezi, de parcă cine ştie cine ar fi ei pentru a fi copiaţi.
Motto: Moartea e savoarea existenţei (Emil Cioran)
Păşesc uşor pe sticlă spartă,
Natura-n juru’ meu e moartă
N-am nici chef şi nici voinţă
Să exist, să fiu o fiinţă.
Strîng în pumnu’ meu o floare
Ea nu simte, nu o doare
Vreau să rup ceru’ în două,
Să trăiesc o viaţă nouă.
Totu-n faţa mea e gri,
Mortăciuni mii şi mii
Pe mîini am urme de sînge,
Soarele văd cum se stinge.
Cadavre putrezind pe lîngă mine
Nici nu mai contează cine
Am trăit şi am zîmbit,
Am mai dărîmat un mit.
Nu ştiu dacă mai trăiesc ori ba
Mintea mi-a luat-o tralala
Mă prăbuşesc în abis,
Mă gîndesc numa’ la Cris.
Ah, da, şi era să uit
Aeru’ de l-am absorbit
O clipă doar am aţipit,
Şi m-am trezit iar amăgit
Lumea e a lor şi orice-am zice
Rămînem la stadiu’ de novice
Moartea nimic nou nu ne aduce,
Doar un fior străpunzător şi rece.
Deoadată se făcu linişte-mprejur
Nu mă mai cred la fel de dur
Sînt mai de grabă abătut,
Şi greierii, şi ei au tăcut…
Motto: Acolo unde toţi gîndesc la fel, nimeni nu gîndeşte prea mult (Walter Lippman)
Azi a ajuns recensămîntul şi la uşa subsemnatului. Una dintre întrebări face referire la orientarea religioasă. Spre deosebire de recensămîntul anterior unde maică-mea m-a declarat ortodox, acum am fost pe fază şi m-am declarat ateu.
Adevăru’ e că am fost destul de credincios într-o vreme, dar sămînţa îndoielii mi-a fost plantată de taică-meu în urmă cu ani buni. Îmi amintesc că am avut o discuţie în care el spunea că nimeni nu ştie care au fost primii oameni. Uşor contrariat, i-am replicat că primii oameni au fost Adam şi Eva. La care el mi-a spus că biblia este o carte din care trebuie trase anumite învăţături, transmiţînd un mesaj, nu este musai ca întîmplările de acolo să fi şi avut loc. Menţionez că tata e ortodox, însă nu are o credinţă oarbă.
Al doilea factor care mi-a dat de gîndit a fost postul TV Discovery. După părerea mea, cam 80-90% dintre oamenii de ştiinţă sunt atei. Asta e o aproximare proprie.
Nu cred că numărul de creştini este aşa de mare pe cît reieşea din fostul recensămînt, dar asta rămîne de văzut. Oricum, comparativ cu statele vestice, numărul e foarte mare. Suntem un popor superstiţios la greu. Şi asta nu ne ajută să evoluăm.
Eşti ca o zînă din poveşti
Cristina Bob te numeşti
Te iubesc mult de tot
Şi-asta n-are antidot.
Zici că nu mă mai ştii
Tot mereu te-aştept să vii
Preafrumoasă domnişoară
Să mă ierţi, bunăoară.
Eşti ca un înger minunat
După tine am tot oftat
Ţin la tine tare, tare
Zeiţa cea mai mare.
Dragostea mea e ca un ocean
Eşti dulce ca un pandişpan
Nu te mai tot da tu rotundă
Te ador de mii de ori pe secundă.
Azi ar fi fost ziua lui mami… 
Azi a murit un vis frumos… Acela al unei prietenii pe care am apreciat-o tot timpul… şi de care m-am legat. Ca şi natura, sufletul are o taină de aspre suferinţe pentru a putea aduce o nouă primăvară… Cînd viaţa nu ţi se împotriveşte deloc, sufletul nu are posibilitatea să se înaripeze. Poate că… greşind, te înalţi… greşind, cîştigi… greşind, înveţi… să ierţi şi să te ierţi pe tine însuţi. Aş vrea să ştiu să vorbesc astfel încît să mă fac înţeleasă. Aş vrea ca o singură persoană să ştie că ţin 100% din cît ţine la mine… 
Şi cum se zice… că e nevoie de fapte, nu de vorbă… asta am şi de gînd să fac. Mă bucur doar că mi-am deschis ochii… Am văzut apusul… şi acum pot să văd răsăritul… alături de persoanele de care am început. Alături de cei cu care am rîs… cu care am plîns… Altfel, nu vreau. Unii sunt fericiţi fiindcă nu cred în rău… alţii pentru că nu au crezut niciodată în fericire… Şi cu toate acestea, nici unii, nici alţii… n-au pierdut mai mult decît aceia care au cîntărit toate relele… Şi au numărat zilele de nefericire. Dacă noi am înţelege cît de puţin ne trebuie ca să fim fericiţi, am evita cele mai amare zile din viaţă. Nefericirea stă în faptul că nimeni nu măsoară fericirea pornind de la sine… De la nevoile sale… de la prietenii săi… ci de la altul. Şi încă de la cel socotit cel mai fericit. Fericită nu sînt… pentru că nu mai am alături de mine o persoană care a însemnat mult pentru mine… Şi care, probabil, nu o ştie… Şi mai ştiu că, uneori, va trebui să zbor deasupra clădirii pentru a-mi recăpăta veselia… Dar mai ştiu că acea Kris nu va mai exista ever… Şi e mult mai bine… cu această Kris… mai cu „picioarele pe pămînt”. Ce voiam să evidenţiez e faptul că fiecare din noi putem fi prieteni. Trebuie spusă doar o vorbă bună la momentul potrivit. (pe care eu, însă, l-am ratat ) O mînă întinsă… şi o ciocolată caldă… 
Sau pur şi simplu… un gînd curat şi spus cu sinceritate. 
Vă pup şi aveţi grijă de voi…
Forever Kris…
Ultimul meu post e dedicat unei persoane pe care o iubi mult, mult de tot… Şi care sper să mă ierte.
Nu pot să cred că s-a terminat aşa,
Ai fost cea mai dragă amică a mea
Nu pot să te şterg din creier
Friends Forever, remember?
N-am avut pe cineva mai apropiat
Pe tine, doar, te-am adorat
Alţii, în loc să ne împace
Îmi cer să te las în pace.
Niciodată rău’ nu ţi l-am dorit
Mai de grabă aş fi murit
Ştii bine ce spun şi simt,
Nu cîştig nimic dacă mint.
Iartă-mă dacă am cerut mai mult
Eram un copil, nu un adult
Şi nu, nu mai vreau ignoranţă
Mai lasă-mi doar un bob de speranţă.