Motto: Trebuie să facem din realitate un vis, şi din vis, o realitate (Pierre Curie)
Niciuna. Simplu!
Să luăm o situație. Pe mine m-au crescut bunicii. Cam toată copilăria mea, mi-am petrecut-o la ei. Tot ce am făcut am știut eu și ei. Dar acum bunicii sunt morți. Și la mine au rămas doar amintirile. E doar cuvîntul meu, altfel spus! Iar cînd eu n-o să mai fiu… totul va dispărea în neant.
Pot să povestesc o întîmplare din copilărie sau pur și simplu să inventez una. Nimeni nu poate ști. Nimeni nu va ști!
Ce spun eu aici, se înscrie în Teoria Universului Simulat. Despre care voi mai vorbi.
Nothing really matters. Și chiar… NOTHING.
În mintea mea, am vreo 17 de ani de relație cu Cristina Bob. Cine mă poate contrazice?
Citiți și asta:
http://www.irelevant.ro/2007/09/what-is-real.html
Trage aer în piept, copile. Astăzi e ziua ta…
It’s a mad world!
E in mintea ta.Ai relatie cu sora sau cu mama ta(incest in familie)
Sylver=Armand in turceste(A dream) ce ne tot zice el ca experimentase,ca a vrut sa se sinucida. Poate ca era bine daca il lasa sora sa se sinucida
Crezi că era o lume mai bună, fără mine?
relația asta din mintea ta ți se pare un comportament sănătos?
Irelevant.
is it? faptul că ai ținut să dai fix exemplul ăsta particular într-un discurs în mare parte la modul general poate să denote ceva. întrebam separat de articolul în cauză, mai mult ca o concluzie personală după vreo oră de navigat la întâmplare pe blogul tău. cât despre articol, nu pot să-mi dau seama cât te-ar interesa să auzi și o altă părere pe subiect ori cât de aprofundată ai vrea să fie
Esti liber(a) sa opinezi, pe subiect.
Nu ma intereseaza in mod deosebit, dar nici nu ma deranjeaza.
da,cred